Despre stația de încărcare
În 2011, Automobilul EuropeanAsociația producătorilor (ACEA) definităurmătorii termeni:[2]
Priză: portul vehiculului electricechipamente de aprovizionare (EVSE) care furnizeazăputere de încărcare a vehicululuiMufă: capătul cablului flexibil careinterfețe cu priza
priză pe EVSE.
În America de Nord, priza și ștecherulnu sunt folosite deoarece cablul esteatașat permanent.
Cablu: un pachet flexibil de conductori careconectează EVSE cu vehiculul electric
Conector: capătul cablului flexibil careinterfață cu admisia vehiculului
Admisia vehiculului: portul vehiculului electriccare primește putere de încărcare
Termenii „conector vehicul electric” și„admisia vehiculului electric” erau anteriordefinite în același mod la articolul 625 dinCodul electric național al Statelor Unite(NEC) din
1999. NEC-1999 a definit de asemeneatermenul „echipament pentru alimentarea vehiculelor electrice” caîntreaga unitate „instalată special pentruscopul de a furniza energie dincablarea sediului la
vehiculul electric”,inclusiv „conductori … vehicul electricconectori, mufe de atașare și toate celelaltefitinguri, dispozitive, prize de curent sauaparate”.[3]
Tesla, Inc. folosește termenul stație de încărcare calocația unui grup de încărcătoare șiconector de termen pentru un EVSE individual
Curent alternativ (AC)Stațiile de încărcare AC conectează cele ale vehicululuicircuite de încărcare la bord direct la ACaprovizionare.[8]
Nivelul AC 1: se conectează direct la un standard120 V priză nord-americană;capabil defurnizează 6–16 A (0,7–1,92 kilowați sau „kW”)în funcţie de capacitatea unui dedicatcircuit.
AC Nivel 2: Utilizează 240 V (monofazat) sauAlimentare 208 V (trifazată).între 6 și 80 A (1,4–19,2 kW).Aceastaoferă o semnificativăcreșterea vitezei de încărcare față de AC
Nivelul 1încărcarea.
Ora postării: 21-nov-2023